Duminica de toamna in Alsace

Chateau d’Isenbourg sta semet pe varful dealului inconjurat de vii dispuse ca sa poata acapara fiecare firicel de soare . Se vede din sosea, de pe cel mai vechi drum al vinului, care strabate NE Frantei 170 de km si traverseaza sate si podgorii de poveste . Conducem pe stradutele strajuite de artari batrani colorati de toamna si patrundem in curtea chateau-lui hotel unde ne intampina gradina cu arbori batrani punctata cu muscate rosii  si o priveliste spre dealurile acoperite de vii . Perspectiva este incantatoare. Este sambata dupa amiaza si urmeaza sa ne petrecem doua nopti aici de unde sa exploram Route des vins d’Alsace, sa invatam despre vinurile zonei , sa testam gastronomia traditionala dar elaborata si sa ne incarcam cu stare buna.

Duminica dimineata deschid ochii orbita de razele soarelui. Oricat de lenesa as vrea sa fiu, un astfel de soare stalucitor ma tonifiaza si ne trezim mai repede dacat intr-o zi de munca. Luam micul dejun  simplu in stil francez cu dulceturi facute in casa, baguette, croissant si cafea aromata. De pe terasa insorita dar racoroasa admiram panorama orasului Ruffach si catedrala  in stil gotic- romanesc care troneaza deasupra acoperisurilor rosiatice ale caselor.  In zare se aud clopotele catedralei, amintindu-mi ca e ziua fara” to do list” si ma rasfat respirand aer curat si  miros de vii tarzii

In jurul orei pranzului dam o tura pe strazile din Ruffach.  Doar 2 clienti si o vanzatoare  in fata unei minusule  cafenele servind cafeaua  in soarele tomnatic si vorbind in dialectul alsacian franco- german. Ca sa nu uit ca sunt contemporana cu aceste momente, din fata ma invaluie  un miros fin de patisserie franceza. Trecem pe langa singura boulangerie deschisa  si imi e greu sa imi imaginez  ca acest loc mic a binecuvantat aerul cu astfel de  mireseme.

In Colmar sau Riquewir boulangeriile si vitrinele lor sunt un spectacol  multicolor pentru sutele de tursiti care vizitreaza Alsace pentru frumusetea locului, traditia vinului si a bucatariei.

Pare a fi un orasel parasit daca din spatele ferestrelor inchise n-ar razbate zumzetul mesenilor insotit de zgomotul tacamurilor Este ora pranzului si totul este paralizat pana la ora 2 cand  obloanele magazinelor se deschid si intersectiile se aglomereaza din nou.

Alsace este patria vinului alb eminamente gastronomic, facut sa se potriveasca bucatariei locale traditionale. N-am ratat gastronomia zonei, savurez si acum scriind despre aceste minunate placeri ale vietii. Pentru un foie gras servit cu dulceata de fructe sau ceapa s-a inventat un Pinot Gris care isi asociaza perfect zaharul, aroma si acidul cu savoarea mancarii. Iar pentru aromata branza Munster cu care ma rasfat la desert, care provine chiar din Alsace, Gewurztraminerul la fel de aromat, vendange tardive sau selection de noble vine,  este cea mai buna alegere.

Desi departe de ocean, spre satisfactia mea, bucataria in Alsace este coloarata cu fructe de mare si  peste, langa care Riesling-ul este asocierea cea mai reusita in timp ce Pinot Blanc-ul mai consistent se exprima cel mai bine alaturi de un piept de pui sau porumbel umplut cu foi gras sau varza calita.

Obiceiurile gastronomice ale localnicilor fac deliciul acestei calatorii,  alaturi de oraselele cu arhitectura franco-germanica decorate cu ornamente florale elaborate, oameni prietenosi, multa traditie si pasiune.

Un weekend de perfectiune nemteasca si savoir vivre frantuzesc!