Liberalia și Petit Verdot made in Romania
LIBER sau “cel liber” este cunoscut ca zeul roman al libertății, al fertilității, al viticultuii și vinului asemănător lui Bacchus sau lui Dionisos. În onoarea lui romanii organizau în ziua de 17 martie o festivitate, ocazie cu care se sărbătorea trecerea băieților de la copilărie la maturitate, moment în care aceștia deveneau cetățeni ai Romei cu drept de vot. Tot 17 martie este sărbătoarea culturală și religioasă care comemorează instalarea creștinismului în Irlanda și cultura irlandeză.
În 17 martie 2017 am participat la Londra la o degustare de vin inedită prin eterogenitatea ei. Miriam Stark, prietena mea irlandeză din cercul de studenți și absolvenți de diploma WSET, a pus la cale o seară convivială ca să împărtășim și să povestim despre vinul nostru preferat cu alți împătimiți ai vinului de St. Patrick.
Ne-am întâlnit, unii dintre noi reântâlnit cu mare bucurie într-o vineri seara de aprilie la restaurantul Cabotte în Central London, http://www.cabotte.co.uk/ , restaurant cunoscut pentru lista sa extinsă de vinuri, fondat de doi Master Sommerlier. 15 pasionați de vin, sommelieri de profesie sau jurnaliști veniți din Olanda, Irlanda, Italia, Suedia și Londra pregătiți cu vinul nostru preferat sau reprezentativ. Diversitatea de nationalitați a fost chiar mai mare așadar am avut parte de o selecție de terroir-uri eclectică și cosmopolită din California, Africa de Sud, diferite regiuni ale Franței și Italiei, Austria și Romania
Am ales să surprind cu un Petit Verdot făcut în țara mea la Drăgășani de Oliver Bauer. A fost cel mai așteptat și mai neobișnuit din intreaga selecție. Orice cunoscător știe că Petit Verdot îmbuteliat ca varietate unică este o raritate iar făcut în Romania este cu certitudine foarte exotic. Amuzant a fost că l-am dus în brațe de la hotel, fără dop, deoarece îl deschisesem cu căteava ore mai devreme ca să respi iar menajera mi-a sustras dopul (probabil o fi colecționară de dopuri de vin) , asa că m-am prezentat cu o sticla de 1,5 l fără dop dar aerisit și gata de turnat în pahare.
Soi de struguri franțuzesc, Petit Verdot se folosește în amestecul traditional din Bordeaux alături de Cabernet Sauvignon și Merlot într-o proporție foarte mică, ca să confere echilibru în aciditate și să completeze paleta aromatică cu aromele sale picante. Varietal, se îmbuteleiază foarte rar în lumea internațională a vinului, mai ales în Lumea Noua, în Australia și America Latină, unde își găsește condiții bune climaterice. Pentru climatul din Bordeaux este un soi pretențios, sensibil la umiditate mare și care se coace greu în anii reci.
Ca un pionier, Oliver Bauer a făcut un experiment la Crama Bauer în Dragășani care i-a ieșit exceptional. M-a cucerit de îndată ce l-am gustat, i-a uimit pe prietenii mei curioși de la Londra și a încântat publicul când l-am alăturat unui preparat din miel gătit încet cu ierburi aromatice la o cină gastronomică. L-a surprins și pe Jim Clendenden proprietarul vizionar al cramei Au Bon Climat din Santa Barbara care se afla întâmplător în restaurantul londonez in seara de Liberalia, pe sommelierul șef al restaurantului și pe proprietar. Singurul vin pe care au vrut sa îl guste a fost PV românesc pentru care m-au felicitat de parcă l-aș fi făcut chiar eu. În sticla magnum din recolta anului 2012 reflectă curat caracterul soiului cultivat într-un climat propice și atinge armonia perfectă între componentele sale. Ierburile aromatice se echilibrează armonios cu aciditatea și taninurile bine coapte iar rezultatul este un vin cu o textură catifelată și o consistență împinită, plăcut și cordial.
Nu a fost un concurs, nimeni n-a notat vinurile sau clasificat, seara a fost una prin excelența hedonistă însă Petit Verdot-ul a fost cel mai apreciat pentru unicitatea și plăcerea pe care a adus-o comesenilor și povestea frumoasă care l-a însoțit.
Am fost mândră și am primit cu bucurie complimentele pentru acest vin românesc care deschide oportunități pe care, pe această cale, i le transmit lui Oliver Bauer care i-a dat viață. Mai mult, mi-a făcut cunoștința cu el într-o seara de octombrie ploioasă, pe Strada Dealului din Dragășani, la Crama Bauer, http://www.cramabauer.com/ într-o atmosferă de poveste scrisă cu căldură umană și prietenie. Le mulțumesc lui Oliver și Ralucăi Bauer pentru această bucurie, pe care o împărtășesc la rândul meu celor pregătiți să o primească.
Olimpia Pleșa Brandhuber
